Băncile pornesc războiul cu datornicii

Experţii în insolvenţă au declarat că, de luna viitoare, băncile vor accelera procesul de executări faţă de datornici. De luna viitoare, băncile sunt hotărâte să lovească foarte tare în debitorii care până în prezent nu au reuşit sub nicio formă să-şi achite datoriile faţă de instituţiile de finanţare, spun specialiştii în insolvenţă. Decizia vine după ce lichiditatea în principalele sectoare ale economiei a scăzut.„Este normal să facă acest lucru, având în vedere că discuţiile legate de rescadenţare au început încă de la debutul crizei, din toamna anului 2008”, ne-a declarat Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR).
S-au acordat destule şanse
Potrivit aprecierilor lui, de luna viitoare băncile vor începe să execute silit majoritatea rău-platnicilor fie că sunt persoane fizice, fie că sunt firme.
„La începutul crizei, au făcut reeşalonări pe trei, pe şase sau chiar pe douăsprezece luni. Să spunem că după prima reeşalonare băncile au mai acordat încă una, dar dacă au văzut că nici după aceasta compania nu a reuşit să-şi îndeplinească îndatoririle faţă de bancă, evident o va executa silit”, mai spune şeful UNPIR.
El crede că, din cauza situaţiei economice, sunt foarte multe firme care nici măcar dobânzile nu le mai suportă. Mai mult, nici perspectiva de îmbunătăţire economică nu este de aşa natură încât să le permită firmelor să îşi revină cât de cât pe linia de plutire.
Firmele din comerţ sunt cele mai vulnerabile
Arin Stănescu spune că cele mai vulnerabile companii, în momentul de faţă, sunt cele care produc pentru piaţa internă. Puterea de cumpărare a scăzut destul de mult, astfel încât companiile din acest segment vor cădea primele. „Întreprinderile care sunt pe sectorul de comerţ au cea mai mare rată de insolvenţă”, ne-a mai spus şeful UNPIR.
Oarecum contrar spuselor lui Stănescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, spunea că instituţiile de finanţare au executat dintotdeauna rău-platnicii.
„Pe de altă parte, nu este în interesul nostru să executăm silit niciun debitor cu probleme. Scopul nostru principal este să-l ajutăm să-şi revină. Aşa că, dacă sunt clienţi care au astfel de probleme, noi îi aşteptăm la bănci să vină, să discutăm”, ne-a declarat Radu Gheţea.
Pentru a vedea companiile sau persoanele fizice care sunt executate silit, puteţi intra pe site-urile fiecărei bănci din România, mai spune Gheţea.
La populaţie, situaţia este clară
Din totalul creditelor acordate persoanelor fizice, 15% au o situaţie „îndoielnică şi pierdere”. Pentru 10% dintre acestea, băncile au făcut deja provizioane şi, în viitorul apropiat, urmează să facă şi pentru restul.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), creditele cu restanţe totalizau la finele anului trecut 7,8 miliarde de lei, în creştere de aproape trei ori faţă de valoarea consemnată în decembrie 2008, de 2,8 miliarde de lei. Dacă la finele anului 2008 restanţele în lei se ridicau la numai 1,8 miliarde de lei, în decembrie 2009, acestea ajunseseră la 4,34 miliarde de lei.
Un ritm mai alert de creştere le-au avut datoriile în valută. Totalul lor, la finalul lui 2008, era de doar 0,9 miliarde de lei. Ele au evoluat până la 3,47 miliarde de lei în numai 12 luni.
Statistica BNR nu include creditele cu restanţe scoase în afara bilanţului.
Grecia şi Italia îşi păsuiesc datornicii
În Grecia există o lege, dată în urmă cu două săptămâni, care impune băncilor o restricţie de a executa silit orice client ce are un credit pentru o casă sub 300.000 de euro.
Restricţia este dată până în luna iunie, ne-au declarat bancherii greci. Potrivit acestora, legea este de fapt o măsură socială pentru protejarea oamenilor. Pe de altă parte, sunt persoane care spun că nu au nevoie de o asemenea măsură, iar legea este dată mai mult de „ochii lumii”.
În Italia, Asociaţia Băncilor şi cea a Oamenilor de Afaceri au hotărât o serie de măsuri pentru a-i ajuta pe cei cu dificultăţi de plată să treacă mai uşor această perioadă. Acestea prevedeau suspendarea plăţii creditelor la bănci, dar nu şi a dobânzii aferente. În România, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a propus câteva măsuri similare, dar s-a lovit de refuzul băncilor de pe piaţa internă.

Sursa: Evenimentul Zilei