Despre Paşcani

Municipiul Paşcani este situat în partea de NE a ţării, în vestul judeţului Iaşi, la 75 km V-NV de municipiul Iaşi, în partea de sud a Podişului Sucevei, pe terasele din dreapta râului Siret, în dreptul unui vad de trecere.

Accesul se poate face în doua moduri: pe calea ferata, fiind cel mai mare nod de cale ferata din NE României şi rutier, oraşul fiind legat de capitala judeţului, Iaşi, şi E85 prin DN 28. Se află situat la o distanţă medie de aproximativ 550 km faţă de capitala României - Bucureşti.

Prima atestare documentară datează din 8 aprilie 1419, când apare înscrisă într-un hrisov de danie, cu statutul de sat. Apare menţionat şi într-un document de la 2 iulie 1453 emis de domnul Alexăndrel, ca sat pe moşia boierului Oană Paşcă, de la care i se trage şi numele.

Teritoriul municipiului Paşcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei subunităţi:
Podişul Fălticenilor, Culoarul Siretului, Podişul Dealul Mare, Lunca Siretului.

Teritoriul municipiului Paşcani se încadrează într-un climat de tip temperat - continental de nuanţă destul de moderată specific dealurilor cu altitudini între 200 şi 400 m şi poate fi caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la staţia Paşcani.

 °C, cu un*Temperatura aerului. Temperatura medie anuală este de 8,4 C şi un minim mediu în ianuarie de -*maxim mediu în luna iulie de 20,1° C. În cursul anului creşterile interlunare cele mai pronunţate se*2,7° °C),*înregistrează între martie - aprilie (6,7°C) şi aprilie - mai (5,8 iar descreşterile cele mai mari între octombrie - noiembrie (6,4°C) şi septembrie - octombrie (5,0°C).

Precipitaţiile atmosferice - sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm. Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantităţi medii lunare înregistrându-se în luna iunie (91,6 mm), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm). Aportul principal la volumul mediu multianual îl au precipitaţiile din perioada caldă a anului (70%), comparaţii cu cele din semestrul rece, apreciabil mai reduse (30%).

Pe anotimpuri, cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează vara (42% din totalul anual), după care urmează primăvara (26%), toamna (21%) şi iarna (11%).

Vegetaţia este caracteristică zonelor de podiş; în locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetaţia are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafeţe reduse, în estul şi vestul municipiului. Domină: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul şi cu o frecvenţă mai redusă paltinul, arţarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu şi cireşul sălbatic. Arbuştii mai răspândiţi sunt: alunul, vornicelul, dârmozul, cornul şi socul. În locurile mlăştinoase creşte papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaştei, săgeata apei. Flora decorativă, variată, include: salvii, petunii, begonii, micşunele, regina nopţii, laleaua, bujorul, muşcate, trandafiri ş.a.

Mediul economic al municipiului Paşcani are un caracter predominant industrial, cu un declin pronunţat după 1989. Unele întreprinderi de tradiţie pentru această zonă s-au închis sau şi-au restrâns activitatea, însă au apărut şi numeroase firme noi, care au obiecte de activitate în acord cu cerinţele pieţei. Comerţul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de construcţii, echipamente industriale, perdele şi materiale textile, produse de panificaţie, produse agroalimentare, produse nealimentare etc.

Se poate considera că au crescut interrelaţiile dintre oraş şi localităţile rurale din administrativul municipiului Paşcani. Pe de o parte, satele componente continuă să furnizeze produse agricole către piaţa oraşului, pe de altă parte, prezenţa slabă a activităţilor de prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraş, care asigură cea mai parte a mărfurilor alimentare şi nealimentare necesare consumului populaţiei

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică în anul 2006, populaţia stabilă a municipiului Paşcani a fost de 43.828 locuitori.
Densitatea populaţiei este de 581 locuitori/kmp.
Distribuţia populaţiei pe sexe: 50,67 % de sex feminin, iar 49,33 % de sex masculin.

• Unităţi sanitare:
  1. Spitale: 2 unităţi sanitare: Spitalul Municipal Paşcani, spitalul CF Paşcani;
  2. Policlinici din ambulatoriu: Policlinica Municipală Paşcani, Policlinica CF Paşcani;
• Unităţi de învăţământ:
  1. Licee: 4 unităţi de învăţământ;
  2. Şcoli: 9 unităţi de învăţământ;
  3. Grădiniţe: 8 unităţi de învăţământ;
  4. Clubul Copiilor
• Cultură :
  1. Casa de cultură ” M. Sadoveanu”;
  2. Cămine culturale: 5 obiective în localităţile componente;
  3. Biblioteca Municipală;
  4. Clădire muzeu;
• Sport:
  1. Stadion CF;
  2. Stadion Siretul;
  3. Stadion Locomotiva;
  4. Săli de Sport: 2 obiective;
• Asistenţa socială:
  1. Cantina socială;
  2. Centru de plasament minori;
• Locuri de joacă pentru copii: 6 ;
• Parcuri: 1;
• Ştranduri: 2 obiective;
• Fântâni arteziene: 1;
• Pieţe agroalimentare: 2 obiective;
• Cimitire: 7 obiective;
• Statui şi monumente: 5 obiective;
• Mijloace fixe ce asigură alimentarea cu apă şi canalizare a oraşului:
  1. Reţea alimentare cu apă: 89,9 km;
  2. Reţea canalizare: 48,7 km;
• Mijloace fixe ce asigură sistemul de încălzire a oraşului:
  1. Centrale termice: 12 centrale termice;
• Mijloace fixe ce asigura alimentarea cu energie electrică:
  1. Reţea energie electrică: 129,02 km;
• Reţea drumuri: 166 km;
• Păşuni: 414,3 ha;
• Adăposturi civile situate în blocuri;

Bunuri care sunt in proprietatea privată a Primăriei Municipiului Paşcani:

• Mijloace fixe ce asigura alimentarea cu gaze naturale:
  • Reţea distribuţie gaze naturale: 85,095 km;
• Sediu administrativ Piaţa Deal;
• Spaţii comerciale din Piaţa Vale;